Situatia actuala 

In momentul actual importanta caii ferate in Pitesti scade.

Traficul de calatori s-a diminuat. Traficul de marfuri s-a diminuat. Ambele continuand trendul descendent.

  

Scopul

O regandire a rolului caii ferate in interiorul Pitestiului, ar insemna atat cresterea traficului, de persoane sau marfa, cat si fluidizarea acestuia. In acelasi timp, ar creste nivelul activitatilor in domeniile pe care le va deservi, dar si in cele adiacente.

 

  

A. Traficul de persoane

  

Se poate observa diminuarea numarului de trenuri de calatori de la an la an (a.c. 2012 - n.a.) prin hotararile CFR care mizeaza cresterea profitabilitatii prin scoaterea garniturilor care aduc pierderi. Totodata, in Pitesti, se poate observa cum trenurile de persoane, care mai circula, in directia Curtea-de-Arges ca isi pierd nu numai din numarul de vagoane, dar si din calitatea transportului. Astfel, vagoanele autopropulsate devin o constanta pe Podul Viilor. Tot mai rara.

Pe lungimea rutei care strabate Pitestiul de la sud la nord (aproximativ) sunt cel putin 5 puncte de interese care ar putea prezinta avantaje: Universitea din Pitesti, Bazinul olimpic si cel descoperit, Gara Pitesti Nord, Autogara Nord Pitesti si Autogara Pitesti Sud (AuPS).

Sa le luam pe rand:

1. Autogara Pitesti Sud (AuPS) are avantajul influxului de calatori de pe rutele intrajudetene, fiind singurul punct desemnat de oficialitati pentru imbarcarea pentru destinatii in interiorul judetului;

2. Universitatea din Pitesti (UPIT), sediul din Targu din Vale. Complexul prezinta interes pentru ca are o capacitate mare, iar studentii nu sunt numai din Pitesti. 

3.  Bazinul olimpic si cel descoperit pot foarte bine fi transformate in "capat de linie" pentru cei in cautare de relaxare, agrement, iar prin extensie, si strandul poate acoperi aceeasi arie;

4. Gara Pitesti Nord (GaPN) are potentialul de deservire a partii de nord a Pitestiului, dar si Universitatea particulara Constantin Brancoveanu;

5. Autogara Pitesti Nord (AuPN) are avantajul influxului de calatori de pe rutele interjudetene cu posibilitate de extindere spre cele internationale.

Prezumtiv, am putea adauga Halta de la CNCD, de pe strada Depozitelor, pentru posibilitatea preluarii fluxului de calatori indreptati catre Parcul aflat in proiect pe Lunca Argesului.

 

B. Traficul de marfa

  

Dezvoltarea economica a unei localitati este direct proportionala cu nivelul de activitate al acelei comunitati. Activitatea nu se poate desfasura pe cai de comunicatii sau de acces (CCA) inguste, blocate sau care nu duc nicaieri. Totodata urbanistica Pitestiului, in conditiile actuale nu permite reconfigurarea masiva a infrastructurii. De aceea s-ar putea folosi oportunitatea regandirii a ceea ce este existent.

Ceea ce este existent se poate imparti in doua: zona industriala de sud si zona industriala de nord.

Zona Industriala Pitesti Sud (ZIPS) este o fractiune din potentialul ei, uitandu-ne la dimensiunea infrastructurii existente, macar la amprenta la sol. Aceasta arie s-a deplasat mai mult spre spatiile locative, la fel cum au facut celelalte zone ale Pitestiului. Extinsiile industriale de la iesirea de sud a Pitestiului sunt o exceptie ce pot fi tratate in mod independent pentru inglobarea lor in Fluxul Economic Organizat al Pitestiului (FEOP). Din Extensia Industriala Pitesti Sud (EIPS) excludem rafinaria si multitudinea de firme, care au aparut prin inchiderea sau inchirierea unor parti din complex, pentru ca Arpechim este un sistem functional racordat la CCA ale FEOP.

Singura zona cu potential ridicat si vizibil de imbunatatire si dezvoltare industriala este Zona Industriala Pitesti Nord (ZIPN).

In principiu zona se extinde de la Podul Viilor, pe partea dreapta a Caii Ferate (CF) (limita sudica) pana la intersectia dintre CF si Soseaua de Centura a Pitestiului (limita nordica), variind in latime. Partea stanga a CF pana in zona asfaltata este si ea, aproape exclusiv, dedicata activitatii economice. Privita in acest mod, daca ar fi reorganizata intr-un mod relevant economic, ZIPN ar fi un parc industrial infloritor.

Dat fiind faptul ca s-a construit Continuarea Autostrazii A1 ce functioneaza ca Soseaua de Centura a Pitestiului (CA1SCP), s-a usurat traficul greu de pe Vechea Sosea de Centura a Pitestiului (VSCP). Aici derulandu-se doar traficul necesar entitatilor ce isi desfasoara activitatea in Pitesti. Astfel traficul s-a fluidizat pe aceasta artera, care poate servi ca CCA rutier principala intreprinderilor din zona, dar si pentru un eventual Punct de Comunicatie si Acces Internodal (PCAI). Acest nod ar putea face transbordarea de pe CF pe Calea Rutiera (CR) si invers. Un exemplu care exista, este platforma de pe partea dreapta a CF, vizavi de cartierul Eremia Grigorescu. Functionala, dar ramasa in urma evolutiei logistice. Folosirea de astfel de platforme, in special in combinatie cu brate mecanizate, pot creste fluxul de marfuri prin Pitesti. Un scenariu generalist la indemana ar fi: marfuri in containere standard transportate pana in Pitesti si de aici, mutate pe camioane, care camioane au acces facil catre autostrada sau catre drumurile nationale. Probabil ca gara Golesti are un rol in aceste transbordari, dar un PCAI in Pitesti ar avea avantajele CCA mai dezvoltate si ar servi si Unitatilor Economice din Pitesti (UEP).

Alt exemplu general in care un PCAI modern ar stimula economic zona: distribuitori care colecteaza de la un numar de producatori diversi si raspanditi in judetul Arges, colecteaza cu ajutor mijloacelor rutiere, le depoziteaza si apoi le transporta pe CF in alta locatie. Sau produse vin in numar mare pe CF, iar diversi distribuitori le distribuie pe calea rutiera pe tot teritoriul judetului.

Exemplul cel mai indraznet, in conditiile actuale, ar fi un PCAI care sa faca legatura pe calea ferata cu portul Constanta unde sunt debarcate containerele cu marfa.

  

* Dezavantajul CF consta in timpii mari necesari transportului, comparativ cu transportul pe cale rutiera, insemnand totodata si o planificare mai detaliata.

 

** Avantajul CF comparativ cu calea rutiera este pretul. Cantitatea mare transportata este un alt avantaj.

  

A. Traficul de persoane

A.1 Modificari

 

Gara Pitesti Sud (GaPS) pe langa modernizarile necesare, ar trebui sa isi restranga liniile, iar unitatile de pe marginea estica, clar logistice, ar trebui sa dispara, activitatea concentrandu-se pe transportul de calatori, datorita caracterului predominant rezidential al zonei. Toate activitatile feroviare, ar trebui, in continuare, sa fie coordonate din aceasta zona. Cat priveste traficul de calatori, GaPS va inceta sa mai fie capat de linie, CFR urmand sa includa GaPN in traseu. Astfel, se va acoperi o arie mult mai mare de deservire a locuitorilor din Pitesti, marind si fluiditatea calatorilor prin oras. Probabil ca o solutie la indemana, pentru a nu mari timpul de calatorie al trenurilor, ar fi o garnitura de tren care sa preia calatorii din GaPS pentru celelalte puncte catre nord, pretul calatoriei fiind inclus in pretul initial al biletului. Totodata, cu introducerea sistemelor informatice de plati si management, componenta garniturilor penru GaPN ar putea fi determinata in timp util pentru cresterea eficientei. Tot introducerea informaticii ar face ca schimbul de calatori dintre diverse puncte sa fie mult usurat.

Cum am mai spus, pe lungimea rutei care strabate Pitestiul de la sud la nord (aproximativ) sunt cel putin 5 puncte de interese care ar putea prezinta avantaje: Autogara Pitesti Sud (AuPS), Universitea din Pitesti (UPIT) , Bazinul olimpic si cel descoperit, Gara Pitesti Nord (GaPN) si Autogara Nord Pitesti (AuPN). Cu exceptia GaPN, in niciun alt punct nu mai exista puncte de oprire pe CF. Ar trebui crearea unor platforme pentru oprirea garniturilor de tren in scopul debarcarii calatorilor in aceste puncte de interes.

 

A.2 Autogara Pitesti Sud (AuPS)

 

Autogara Pitesti Sud (AuPS) are avantajul influxului de calatori de pe rutele intrajudetene, fiind singurul punct desemnat de oficialitati pentru imbarcarea pentru destinatii in interiorul judetului.

O platforma ce deserveste exclusiv AuPS, adica accesul sa se faca din incinta autogarii printr-un tunel, de exemplu, ar oferi multiple avantaje pentru ca calatorii ar avea acces direct catre GaPS sau AuPN. Ambele situatii ar insemna fluidizarea traficului de persoane in interiorul Pitestiului, in special pentru cele aflate in tranzit, usurandu-le in acest mod calatoria. Prin reducerea numarului de mijloace de transport folosite, contactul direct intre aceste mijloaace si sincronizarea acestora. Un exemplu de fluidizare ar fi: un argesean dintr-o comuna din sudul judetului vrea sa mearga la Sibiu; el foloseste mijloacele de transport ce au ca punct terminal AuPS; de acolo foloseste CF catre AuPN de unde se imbarca intr-un mijloc de transport cu destinatia Sibiu. Eficienta, fluidizare, usurinta.

 

A.3 Universitatea din Pitesti (UPIT), sediul din Targu din Vale

 

Universitatea din Pitesti (UPIT), sediul din Targu din Vale. Complexul prezinta interes pentru ca are o capacitate mare, iar studentii nu sunt numai din Pitesti. Modificarile deja propuse ar insemna ca unele dintre garniturile de tren vor opri pe platforma construita vizavi de Complexul UPIT. Aceasta ar insemna usurarea accesului studentilor la/de la cursuri, reducand timpul  calatoriei, dar si frustrarile. Totodata o platforma ar servi si profesorilor navetisti.

O platforma vizavi de Complexul UPIT, ar insemna pentru un numar insemnat de persoane micsorarea timpului dedicat calatoriilor, dar si micsorarea numarului de mijloace de transport folosite pentru a ajunge la destinatie. Ar fi indirect si o stimulare a invatamantului, intr-o proportie, probabil, mica.

  

A.4 Bazinul olimpic si cel descoperit

  

Acest punct de interes are potentialul atragerii de persoane pe timpul verii. Probabil majoritatea acestor persoane avand domiciliul in afara Pitestiului. Facilitarea accesului la aceste Obiective de Agrement din Pitesti (ObAP) ar avea efectul cresterii numarului persoanelor dinafara Pitestiului interesate. Prin extensie, si Strandul Pitesti (StP) s-ar folosi de aceasta platforma. Prin extensie, pentru ca Bazinul Olipmic Pitesti (BaOP) si cele descoperite sunt in proximitatea CF si pentru ca platforma vizavi de UPIT (denumita in continuare PCFUPIT) poate sa serveasca StP la fel de bine.

  

A.5 Gara Pitesti Nord (GaPN)

 

Gara Pitesti Nord (GaPN) are potentialul de deservire a partii de nord a Pitestiului, dar si Universitatea particulara Constantin Brancoveanu (UCB). Astfel, importanta acestui punct creste de doua ori pentru ca, la fel ca UPIT, si UCB are studenti din afara orasului Pitesti care a caror calatorie poate fi usurata. si pentru ca toti pitestenii din nordul Pitestiului ce folosesc CF ar putea avea calatorii mai scurte.

  

A.6 Autogara Pitesti Nord (AuPN)

 

Autogara Pitesti Nord (AuPN) are avantajul influxului de calatori de pe rutele interjudetene si cele internationale.

O platforma ce deserveste exclusiv AuPN ar contribui la marirea fluxului de calatori atat pe CF cat si in AuPN, pentru ca ar crea conditiile scurtarii traseului si timpului, ar creste confortul si ar fi mai eficient prin micsorarea numarului de mijloace de transport folosite si prin prin miscsorarea timpului alocat acestor mijloace (asteptare si transport efectiv).

  

A.7 Concluzie

  

Sistemul de CF din Pitesti, avand infrastructura deja existenta, are potentialul de a deveni liantul intr-un Sistem Integrat de Transport de Persoane in Pitesti (SITPP), facand legatura, dupa minime modificari, intre entitati de transport ce au activitati distincte: transportul inter si intrajudetean pe CF (GaPS si GaPN), transportul rutier interjudetean si international (AuGN) si transportul rutier intrajudetean (AuPS). Acest SITPP ar fi fluid si eficient, atat pentru pitesteni, dar si pentru cei din afara Pitestiului.

  

C. Postconcluzie

 

Bineinteles ca ar putea fi adaugate si alte puncte, atat pe traseu (exemplu: viitorul parc de agrement), dar si mai indepartate (exemplu: Bascov). Un punct de adaugat, unul foarte indraznet, care ar necesita motivatie si investitii serioase, ar fi un terminal de pasageri din incinta unui viitor aeroport/aerodrom al Pitestiului (AeP).